Rugăminte

Aud pe ici pe colo, că blogul meu este citit. Mă bucur şi mulţumesc celor care rup din tot mai puţinul lor timp liber pentru a mă vizita virtual. Aud însă în special printre concetăţenii mei că au început să comenteze pe marginea şanţului. Nici asta n-ar fi rău. Dăunător este şi pentru unii şi pentru alţii că se mai citeşte şi printre rânduri, ori eu ştiu că printre rânduri chiar nu transmit niciun mesaj. Scriu aşa cum simt, spun fără teamă ceea ce gândesc, când consider că am sărit calul - retractez. Am o mare rugăminte la potenţialii mei cititori, dacă aveţi nelămuriri, ori păreri contrare celor exprimate de mine, dacă ştiţi să citiţi, cu siguranţă puteţi să şi comentaţi. Pentru mai multă lejeritate semnaţi cu pseudonim. Sunt deschis dialogului. Puteţi să mă şi înjuraţi. Mi-e mai bine, decât să vorobiţi pe la colţuri. Vă aştept cu mult drag.