Frecangii

După alegeri se prefigurează o nouă profesie, îmbrăţişată de o pătură tot mai largă de coate goale, gură cască şi alţi indivizi într-o ureche - frecangiii. Cât e ziulica de mare (de azi începe să scadă) aceştia se apucă de frecat şi freacă şi freacă, pe rând sau toţi deodată depinde de nevoile curente.  Ce freacă? Ei, bine orice : se freacă de colo, colo, se freacă între ei până la orgasm, freacă fel de fel de zvonuri care de care mai noduros, mai scorţos şi mai dintr-o bucată. Când nu au ce mai freca, încep să frece pe unul şi pe altul la cap, doar, doar s-or alege cu ceva. Până la urmă cu ceva tot se aleg : cu frecatul. Alteori frecatul este contraproductiv şi atunci iau o pauză şi mai taie un snop doi de iarbă la câini. Cum care câini? prin toată comuna hălăduiesc dulăii după un os scăpat de la masa stăpânilor. Frecatul în sine e până la urmă şi un sport, ajută la circulaţia liberă a gândului prin diblă, te face să uiţi că ai pierdut alegerile, dă voie rahatului îngurgitat să se digere imediat şi multe alte înlesniri vitale pentru o viaţă de lichea sadea. Cine nu-i cu ei este împotriva lor, te poate freca cu o piatră între coarne de poţi vedea stele verzi în plină amiază caniculară. Apropo de căldură - specimenele cu pricina cred că oaia pe o asemenea căldură e mult în urma lor. Şi-au tras şi partid - PCF (Partidul Comunal al Frecangiilor), mâine poimâne le vezi chipul pe stâlpi, hlizindu-se cu mutrele lor frecate cu zeamă de urzici moarte. Lozinca sub care se freacă zi şi noapte este "Frecangii din toată ţara uniţi-vă". Ce nu sună bine? Vor avea dânşii grijă s-o frece până când o să sune ca dracu'.