duminică, 23 septembrie 2012

Domnule Girel Barbu

Sunt aici, pe aceste frumoase locuri, care au zămislit o făptură "după chipul şi asemănarea" lor! Şi, dacă mi-aş ţine răsuflarea, aş auzi şoaptele de cinstire şi dezmerd ale propriilor paşi! Dar, cum să fac asta, când, chiar acum îmi părtiniţi (şi la propriu) o cupă de ozon, de cea mai bună calitate! E mult mai mult, decât mi-am imaginat în urmă cu două luni, când prin acel eseu (cu îngeri, cofiţe şi aghiasmă) aţi reuşit jinduirea uneia dintre cele mai năstruşnice, dorinţe : să fiu acolo! Şi acum, iată, sunt aici, undeva, (poate), foarte aproape de pomul cu mere roşii! Pe acest vis nu-l visasem niciodată! Drept mulţumire, vă transmit, prin "măsuţa" lăuntrului meu, urarea celor mai bune momente de inspiraţie artistică şi împlinirea unui vis : "urşii" - aceleiaşi meniri să-şi dea bineţe pretutindeni, ca-n această veşnicie a uitării de sine!
                                                                                                                   Iulia Mirancea
                                                                                                    Brăieşti 14 septembrie 2012 

P.S. Aş fi dorit să primiţi aceste rânduri chiar astăzi! Din păcate, plicul  va lua (din cutia poştală) drumul Buzăului şi va ajunge la dumneavoastră, după un mic ocol.
Aştept să-mi răspundeţi pe "Citatepedia", dacă îl primiţi.
                                                                                                                                              Aceeaşi
























 

Un comentariu:

  1. Textul de mai jos a fost trimis odată cu scrisoarea din 14 septembrie 2012

    O călimară?
    Da' isteaţă cerneală!
    Un stilou?
    Şugubăţ! Dar nou!
    Un ceas?
    Gata, acuşica-s! Un caiet?
    Mon chere: şiret!
    Ce să mai vrea un poet?

    RăspundețiȘtergere